DREAMING OF MADRID

Post available in English and Romanian

20180213_1836585752663655052511073.jpg

Pentru ca intr-o zi in care iarna a revenit in forta si ne tine in case nu ne ramane decat sa visam, hai sa dam frau liber imaginatiei:

Madrid e cu siguranta orasul care mi-a ramas si imi va ramane in suflet. Aici sunt ca acasa, deja nu mai am nevoie de harti si de indicatii si de mult nu mai arat ca un turist ratacit pe strazi atunci cand il vizitez.

Care este orasul vostru preferat? Acela pe care l-ati vizita de nenumarate ori sau in care visati sa va mutati candva?

Because winter is here in full force and it’s keeping us locked in, all we can do right now is dream.  Let your imagination run wild for a moment:

Madrid is definitely the city that is and will stay forever in my soul. Here I feel right at home, and I no longer need maps and directions, I no longer look like a tourist lost on the streets when I visit this amazing city.

What is your favorite city? The one that you would return to any day, the one that you dream to live in someday?

 

NU TE MAI DESTEPTI, ROMANE

... sau dragne-a fost dragnea va fi

Asta seara o sa scriu un post numai pentru romani. In special pentru tinerii ca mine, care au ramas aici incercand, sperand sa isi construiasca un viitor frumos.

Generatia mea s-a nascut cu putin timp inainte sau dupa 1989, momentul care ar fi trebuit sa schimbe ceva in Romania. 27 de ani mai tarziu, simt ca merg inapoi cu o viteza ametitoare. 1989 e anul in care multi s-au sacrificat ca sa putem vota, sa sa putem schimba ceva, ca sa mergem inainte. Au murit degeaba si azi, pentru mine, atat de aproape de momentul in care o sa marcam un alt an de la revolutie, a murit si speranta … ultima. Speranta si Luminita nu mai exista. S-au dus, cum dusi au fost tinerii liberi si frumosi de la revolutie, cum dusi au fost acum un an alti tineri frumosi si liberi de la Colectiv. Ce repede uitam. Oare Romania are memorie colectiva? Sau functioneaza doar cu punga de ulei, faina si orez si cu milogeala?

Nu pot decat sa va intreb: “Ce-ati facut ba nene ba?” Voi il vedeti pe dragnea cum ranjeste la tembelizor? Obisnuiti-va! dragne-a fost dragnea va fi. Asta o sa fie sloganul pentru urmatorii ani. Si daca va gandeati ca nu exista premier mai penal la propriu si la figurat decat ponta pai atunci asteptati putin si o sa vedeti!

Daca inteleg votul batranilor, amaratilor, al celor fara scoala si al asistatilor social, nu inteleg votul tinerilor (sau mai degraba lipsa lui). Bai baieti, voi ii duceti pe astia in spate. Ati calculat vreodata cati bani din munca voastra cinstita, din orele alea suplimentare neplatite se duc in buzunarele hotilor astora?  Va zic eu: peste 50 la suta din salariul vostru. Chiar nu v-ati saturat? Fac parte din generatia care isi traieste viata pe facebook, in realitatea virtuala, generatia care nu are destui bani sa isi cumpere o casa, traieste in chirie sau acasa la parinti. Generatia care nu va avea destui bani ca sa traiasca de pe o zi pe alta la 40 si de ani. Generatia care nu mai face copii, dar care viseaza la job-ul bine platit, de manager, la care sa nu faca nimic. Generatia care are si va avea nevoie de ajutor financiar din partea parintilor. Ce se va intampla cu generatia asta cand o sa scoata capul din realitatea virtuala si se va trezi fara nimic? Viata nu se traieste pe facebook, ci pe strazi, la munca, in cercul de prieteni cu discutii care includ si realitatea din jur, nu doar cea virtuala. Ma uit in jurul meu si doar cativa dintre noi au priceput asta, restul sunt un motor adormit al unei societati care ii consuma de vii, de parca si-ar trai fiecare zi in the Matrix.

Ati ales sa nu va exprimati optiunea, ati ales sa condamnati Romania la pesedism. Cea mai grea si crunta boala a societatii noastre. Fie cum ati vrut voi, insa data viitoare, la urmatorul Colectiv, la urmatoarea crestere de taxe, la urmatorul sut in cur primit de la Europa, la urmatorul drum pe care il faceti pe “autostrazile suspendate” si invizibile din Romania, la urmatoarea vizita in spitalele vechi si infectate la doctorul Mengele la cabinet, sau cand nepotul sefului va fi angajat in locul vostru, sa nu va mai aud ca va plangeti! O sa las un om mare sa incheie scrisoarea mea pentru voi. Cu drag(nea), o visatoare dezamagita!

“V-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci si prosti!’

Constantin Brancusi